La Chișinău a fost organizat un seminar regional despre Programul Național de Biodiversitate 2025–2030
Pe 30 septembrie 2025, la Chișinău, în incinta Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS), a fost organizat un seminar regional dedicat conștientizării publicului despre Programul Național de Biodiversitate pentru perioada 2025–2030. Evenimentul a reunit reprezentanți ai administrației publice centrale, cercetători și experți în domeniul protecției mediului, oferind o platformă de discuție despre provocările și soluțiile internaționale și naționale pentru conservarea și refacerea biodiversității.
În deschiderea seminarului, Tatiana Echim, coordonatoarea națională a proiectului Agenda Verde în Republica Moldova, a prezentat Programul Național de Biodiversitate 2025–2030, specificând că acesta cuprinde 23 de ținte specifice, dintre care cele mai importante sunt: extinderea ariilor naturale protejate la 8% din teritoriul țării, reconstrucția ecologică a 10% din terenurile degradate și reducerea poluării provenite din surse industriale și agricole.
„Biodiversitatea trebuie să devină o prioritate transsectorială. Nu mai putem privi natura doar ca pe un decor al dezvoltării economice, ci ca pe fundamentul acesteia”, a subliniat Tatiana Echim.
Angela Lozan, expert în politici de mediu și manager de proiect la Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului, a prezentat Cadrul Global de Biodiversitate Kunming–Montreal și interconectarea acestuia cu Programul Național de Biodiversitate 2025–2030. Ea a evidențiat viziunea strategică până în anul 2050, subliniind importanța integrării biodiversității în politicile naționale pentru a preveni vulnerabilitatea în fața crizelor climatice și economice.
„Țările care nu vor încorpora biodiversitatea în strategiile lor vor rămâne expuse la riscuri crescute”, a afirmat Lozan. Printre obiectivele globale, se numără creșterea cu cel puțin 15% a suprafețelor naturale și reducerea de zece ori a ratei de dispariție a speciilor.
Dumitru Bulat, doctor habilitat în științe biologice, a adus în discuție impactul schimbărilor climatice asupra ihtiofaunei, prezentând date ce arată declinul accelerat al speciilor indigene de pești. El a subliniat că, resursele piscicole nu mai pot fi considerate inepuizabile; pentru a preveni pierderi ireversibile, trebuie să adaptăm politicile de acvacultură și să protejăm ecosistemele acvatice.
Ion Roșca, directorul Grădinii Botanice Naționale „Alexandru Ciubotaru”, a reamintit rolul esențial al cercetării în conservarea biodiversității vegetale și a evidențiat faptul că instituția gestionează colecții cu peste 10.000 de specii și varietăți, contribuind semnificativ la conservarea genetică și educația ecologică. De asemenea a subliniat că, grădinile botanice sunt centre de salvare a plantelor rare și periclitate, nu doar locuri de vizitare.
Gabriel Mărgineanu, directorul executiv al Societății Ecologice „Biotica”, a subliniat legătura dintre infrastructură și biodiversitate, arătând că dezvoltarea proiectelor de infrastructură trebuie însoțită de evaluări de impact asupra mediului. „Construirea unei infrastructuri fără măsuri compensatorii poate fragmenta ecosistemele. Infrastructura și biodiversitatea nu trebuie să se excludă, ci să coexiste armonios”, a declarat Mărgineanu.
În încheiere, Dumitru Galupa, reprezentant ICAS, a prezentat Programul Național de Extindere și Reabilitare a Pădurilor (PNERP 2023–2032). Programul prevede împădurirea și reîmpădurirea a 145.000 ha, în special pe terenurile degradate, precizând că inițiativa reprezintă cea mai mare investiție ecologică a Republicii Moldova din ultimele decenii.
Seminarul s-a încheiat cu o sesiune de întrebări și răspunsuri, participanții reafirmând că biodiversitatea reprezintă nu doar o resursă naturală, ci și un pilon fundamental al securității ecologice și economice a țării. Dacă obiectivele asumate pentru 2030 vor fi implementate cu rigurozitate, Republica Moldova va demonstra că dezvoltarea economică și protecția mediului pot avansa împreună, într-o relație de complementaritate.
