La Chișinău se desfășoară un atelier de lucru privind evaluarea și managementul riscurilor în domeniul biosecurității

4 iunie 2025, Chișinău –  La Chișinău a început astăzi un atelier de lucru axat pe evaluarea și gestionarea riscurilor în biosecuritate, care se va desfășura până pe 6 iunie 2025. Evenimentul este organizat de Oficiul Național de Implementare a Proiectelor în domeniul Mediului (ONIPM), în cadrul proiectului UNEP/GEF „Cadrul de implementare a biosecurității pentru managementul resurselor biologice în Moldova”. Specialiști din domeniu vor discuta soluții pentru protejarea resurselor biologice și a sănătății publice în fața amenințărilor biologice.

Atelierul este organizat în temeiul angajamentelor internaționale asumate de Republica Moldova, în special prin ratificarea Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind diversitatea biologică (CBD) și a Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea, documente esențiale în arhitectura globală de protecție a biodiversității și biosecurității.

Organizarea acestui atelier este deosebit de importantă pentru Republica Moldova, în contextul creșterii riscurilor legate de organismele modificate genetic (OMG) și speciile exotice invazive (IAS). Astfel, este important ca autoritățile publice și instituțiile de cercetare și educație să își consolideze capacitatea de a evalua și gestiona aceste riscuri. Atelierul are ca scop principal alinierea acestor eforturi naționale la standardele și ghidurile internaționale, pentru a asigura o gestionare eficientă și responsabilă a riscurilor biologice.

În acest sens, directorul ONIPM a menționat: „În contextul actual, prioritățile Republicii Moldova în domeniul biodiversității și al biosecurității capătă o importanță tot mai mare, în special în perspectiva perioadei 2030–2050. Unul dintre obiectivele strategice este creșterea suprafețelor împădurite ale țării, având în vedere că, în prezent, Republica Moldova înregistrează unul dintre cele mai scăzute procente de împădurire din Europa. În acest sens, exprimăm recunoștință față de experții europeni pentru că își împărtășesc experiența și bunele practici. Aceste exemple vor contribui substanțial la procesul de aliniere a țării noastre la cerințele și directivele europene în domeniul biodiversității. Un exemplu relevant este cel al Finlandei, țara cu cea mai mare suprafață împădurită din Uniunea Europeană. Strategiile lor de gestionare durabilă a pădurilor, protecție a biodiversității și integrare a măsurilor de biosecuritate oferă un model practic pe care îl putem adapta la realitățile din Republica Moldova. Considerăm că schimbul de cunoștințe și valorificarea acestor modele de succes sunt importante pentru a ghida eforturile noastre de modernizare și adaptare la standardele europene. Suntem convinși că, prin colaborare și aplicarea acestor practici eficiente, Republica Moldova va reuși să-și consolideze reziliența ecologică și să asigure o dezvoltare durabilă pentru generațiile viitoare”.

Atelierul are următoarele obiective:

• familiarizarea participanților cu standardele internaționale privind biosecuritatea, în special cele adoptate de Conferința Părților la Convenția privind diversitatea biologică (CBD), Uniunea Europeană și alte instituții relevante;
• instruirea practică în evaluarea și managementul riscurilor asociate OMG-urilor și speciilor invazive alogene, pe baza ghidurilor internaționale actualizate;
• crearea unui cadru de dialog și cooperare între autoritățile publice, instituțiile academice și alte părți interesate implicate în procesul de luare a deciziilor și implementarea politicilor de biosecuritate.
  
  

Atelierul de formare este susținut de experții internaționali: Helmut Gaugitsch (Austria) și Marja Ruohonen-Lehto (Finlanda), iar conform agendei evenimentului în prima zi participanții vor analiza istoricul și implicațiile Protocolului de la Cartagena, cadrul legal național privind biosecuritatea și vor cunoaște principiile evaluării riscurilor biologice, conform Anexei III a Protocolului și Ghidului ERMR (2024).

Discuțiile la subiect vor continua și în cea de-a doua zi, cu aprofundarea aspectelor referitoare la evaluarea riscurilor LMO (organisme modificate vii), deciziile relevante COP-MOP11, dar și impactul legislației conexe (ex. Convenția de la Aarhus). De asemenea, va fi abordată problematica speciilor invazive alogene, iar participanții vor lucra în grupuri de lucru pe baza unor studii de caz aplicate.

În utlima zi a atelierului, se va pune accent pe exerciții practice și schimb de experiență, cu analiza aprofundată a studiilor de caz și prezentarea de exemple și materiale de instruire furnizate de Centrul de Informare privind Biosecuritatea (BCH).

Evenimentul își propune să consolideze cunoștințele tehnice ale participanților, dar și să contribuie la dezvoltarea capacităților instituționale de prevenire și răspuns la riscurile biologice, în beneficiul biodiversității și sănătății publice din Republica Moldova.